Ce este Istoria?

Este o întrebare la care, fie dintr-o anumită curiozitate fie mânaţi de porniri contradictorii, ne-am gândit cu toţii. Întrucât tema este Istorie doresc să fac de la început câteva clarificări asupra a ceea ce este Istoria şi ce utilitate găsim în această ştiinţă.
Încă din clasele mai mici suntem obişnuţi cu tradiţionala definiţie a Istoriei conform căreia aceasta este ştiinţa care studiază omenirea de la apariţia societăţii şi până în zilele noastre.
Abordând o explicaţie mai ştiinţifică observăm delimitarea a două sensuri, înţelesuri în ceea ce priveşte termenul Istorie. Înainte de toate Istoria reprezintă o serie de evenimente care au avut loc în trecut având în centru subiecţi cu nume proprii (historia res gestae). În altă ordine de idei, Istoria este povestirea acestor evenimente sau istoria faptelor şi evenimentelor (historia rerum gestarum).
În ceea ce priveşte utilitatea Istoriei discuţia este deschisă în sensul în care într-o societate aflată în continuă schimbare utilităţile acestei ştiinţe pot fi reformulate.
Curiozitatea constituie o trăsătură specifică fiinţei umane, de aici desprinzându-se una dintre principalele utilităţi ale ştiinţei istorice, aceea de a-ţi satisface curiozitatea despre trecut. Totodată prin Istorie putem ajunge la o cunoaştere de tip identitar, la o autocunoaştere.
Încă din antichitate exista tradiţia ca prin studierea trecutului să se prevadă viitorul fapt ce atribuie Istoriei funcţia unui oracol. În strânsă legătură cu această utilitate se identifică funcţia moralizatoare a Istoriei în sensul că studierea trecutlui aduce învăţăminte pentru prezent şi pentru viitor.
Trecutul istoric a reprezentat în numeroase rânduri un stimulent pentru creaţia literar - artistică şi pentru meditaţia şi reflecţia filosofică. În consecinţă, se delimitează alte două funcţii ale Istoriei, una contemplativ - artistică şi aceea de obiect al filosofiei.
În privinţa Istoriei ca obiect didactic, Conferiţa internaţională privind combaterea stereotipiilor şi prejudecăţilor în manualele de istorie desfăşurată la Visby în 1999, a conclizionat faptul că scopul predării Istoriei este consolidarea capacităţii de a raţiona şi stimularea gândirii critice astfel încât cunoaşterea istoriei în diferitele sale perioade şi forme să pornească din analiza perspectivelor şi interpretărilor diverse.